Guvernul va derula o schemă de minimis pentru subvenționarea investiilor realizate de firmele din stațiunile balneare și balneoclimatice în infrastructura turistică, balneară, culturală, sportivă și de agrement, precum și pentru acoperirea cheltuielilor aferente formării profesionale a personalului angajat în domeniul HORECA. Măsura de sprijin se acordă sub forma unei alocări financiare nerambursabile, reprezentând maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, exclusiv TVA, iar bugetul schemei pentru 2023 este de 15 milioane lei.
Măsurile de restricție pentru activitățile din domeniul economic vor fi anulate treptat, iar ritmul de repornire a acestora va ține cont de riscul epidemiologic al noului coronavirus, a declarat joi premierul Orban. ”Din punctul nostru de vedere, ar trebui repornită economia în ansamblu”, a adăugat premierul.
Creșterea economică ridicată n-a adus și o intensificare a investițiilor firmelor românești, care au printre cele mai reduse activități de investiții din UE, arată un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții. Incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată și insuficiența personalului sunt principalele probleme ale firmelor românești, în timp ce accesul la finanțare este mai redus decât în alte țări europene, mai arată sondajul prezentat la BNR.
Firmele care investesc în stațiunile balnere vor putea beneficia, în următorii doi ani, de un ajutor guvernamental nerambursabil de cel mult 200.000 euro, pentru extinderea capcităților de cazare, tratament sau agrement, achiziția de mijloace de transport sau de echipamente medicale, precum și pentru formarea profesională a personalului.
Apartamentele în clădiri, atipice ca dimensiuni, și casele care permit transformarea lor în sedii de firme sau spații comerciale sunt estimate printre cele mai profitabile investiții imobiliare în acest an.
Comisia Europeană propune un nou cadru legal de examinare a investițiilor străine directe, care să permită Europei să își păstreze interesele esențiale, cu obligații de transparență, egalitate de tratament în ceea ce privește investițiile străine de origine diferită și obligația de a asigura metode de atac corespunzătoare pentru deciziile adoptate.
Companiile străine au făcut investiții directe în România în valoare de 1,444 miliarde euro în primele cinci luni ale acestui an, în scădere cu 12,6% față de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR).
Companiile din România care au investitori străini au înregistrat o cifră de afaceri totală de peste 250 miliarde de lei (55 miliarde de euro) în anul 2015. Pe primul loc sunt firmele olandeze, care au generat cifre de afaceri de aproximativ 35 de miliarde de euro (aproape 156 miliarde de lei), se arată într-un studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.
Firmele de consultanță de tip butic încasează aproape jumătate din totalul comisioanelor pentru fuziuni și achiziții din Europa, furând din cota de piață deținută de băncile globale de investiții care se concentrează pe reducerea costurilor și pe reglementările care limitează bonusurile, relatează o analiză Reuters, citată de News.ro.
"În loc de măsuri care să favorizeze investițiile străine, considerăm mai utile soluții care să crească gradul de cooperare și interconexiune între firmele cu capital autohton și străin", se arată într-un studiu elaborat de experți BNR.
Guvernul a redactat o listă cu 120 de proiecte de investiții publice, în principal în autostrăzi și drumuri naționale, dar și în alte lucrări de infrastructură, pentru care firmele de construcții vor primi, anul viitor, cu prioritate bani din buget, proiectele necesitând fonduri totale de peste 57 miliarde de lei.